NEGRU, de Ted Dekker

TRILOGIA CERCULUI (care de fapt este o tetralogie, incluzând şi o carte deocamdata nepublicata în România – VERDE: Ultima înfruntare) este una dintre acele serii pe care le-am cumparat imediat după apariţie şi le-am lăsat la mila prafului pe undeva printr-un colţ al bibliotecii. De fapt am încercat la început prima carte, NEGRU: Matca răului,  şi (probabil din cauza lipsei de chef) primele pagini mi s-au părut… ameţitoare, aşa că am lasat-o. Motivul pentru care am revenit asupra ei nu mi-e foarte clar, însă mă bucur că am făcut-o. NEGRU este într-adevăr o carte care merită citită.

După cum am spus, începutul este destul de neobişnuit pentru o carte de genul (thriller, sau aşa mi s-a părut mie iniţial) şi te cam induce în eroare dacă nu ai răbdare să treci de primele 50 de pagini. Însă apoi chiar nu te mai poţi dezlipi de romanul lui Ted Dekker.

Acesta îi are în centru pe Thomas Hunter şi pe sora lui, Kara, amândoi cu un trecut destul de tulbure, încercând acum să ducă o viaţă normală în Denver, SUA. Toate bune şi frumoase până când Tom se găseşte fugărit de oameni înarmaţi. Şi sfârşitul urmăririi îi aduce un glonţ în cap.

De aici apare un al doilea plan al povestirii şi, în acelaşi timp, romanul se multă de la thriller la fantasy/sf. Tom se trezeşte într-o altă lume, a viitorului, una în care este atacat de uriaşi lilieci negri din ghearele cărora abia scapă cu viaţă, salvat de cea care avea să-i devină mai târziu soţie, Rachelle, şi care locuieşte într-o padure foarte… colorată. Una peste alta, deşi în primele pagini ar putea părea lipsit de credibilitate, cel de-al doilea univers al carţii lui Dekker este conturat atât de precis încât te face să-i accepţi destul de uşor existenţa.

În continuare, cele doua planuri alternează continuu, treptat Tom ajungând să înţeleagă că dimensiunile depind una de alta, distrugerea uneia însemnând şi sfârşitul celeilalte. Aşa se face că atunci când prima lume, cea a Denver-ului, este ameninţată de un posibil virus care ar putea ucide întrega populaţie a planetei, Tom şi Kara încearcă să găsească o soluţie în cealaltă dimensiune, unde evenimentele deja se petrecuseră.

Astfel, se ajunge la combinaţia care a adus succesul acestei serii. Cu toate că am citit cartea „cu sufletul la gură”, mi-am dat seama că ea are şi câteva minusuri, puţine e adevărat. Unul dintre ele ar fi o anume repetitivitate a gândurilor lui Tom, ceea ce ajută desigur şi la stabilirea unei relaţii strânse cititor-personaj, dar şi deranjează la un moment dat. O altă „chestiuţă” ar fi aceeaşi care marchează şi majoritatea cărţilor lui Stephen King – faptul că deşi o cartea are dimensiuni considerabile (în cazul de faţă 600 de pagini), ea ar fi putut fi restrânsă aproape la jumătate.

Trecând peste asta, NEGRU este un roman ce îţi poate oferi câteva ore bune de relaxare şi care nu ar trebui să lipsească din biblioteca unui amator de literatura fantasy.

Titlul românesc: NEGRU: Matca răului

Titlul original: BLACK: The birth of evil

Autor: Ted Dekker

Editura românească: Nemira

Editura originală: Thomas Nelson

Traducător: Gabriel Stoian

Continuare: ROŞU: Imposibila salvare 

6 thoughts on “NEGRU, de Ted Dekker

  1. Pingback: ROŞU, de Ted Dekker « Book's Kingdom

  2. oh! Vad ca ai revenit in forta! Imi place foarte mult headerul tau:X…Cat despre carte…am auzit doar lucruri bune despre serie, deci trebuie sa o comand!

  3. Foarte buna trilogia, mi-a placut mult de tot si o recomand tuturor. Habar nu aveam ca este si o a patra carte. Nu pot decat sa le multumesc celor de la Nemira pentru inca o serie lasata in aer…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s