SĂRUTUL MORŢII, de Oana Stoica-Mujea şi Andra Pavel

UPDATE: Am refacut lista cu melodii pentru lectură, pentru ca am vazut ca este destul de populară. So, take a look!

Deci am promis o recenzie, la început mai mult din prietenie, dar apoi mi-am dat seama ce am ratat aşteptând tocmai pana acum să citesc acest thriller. De fapt ar fi greşit să-l numesc numai thriller pentru că, după cum au declarat şi autoarele, aceasta carte nu îmbină numai stilurile thriller-poliţist, ci si fantasy, sf (putin), romance. Cu alte cuvinte e o harababura de chestii care dau naştere unei lecturi lungi (430 de pagini cu un scris destul de mic), dar cât se poate de atractive.

Cartea le are ca protagoniste pe Anastassia Marinescu şi Ioalanda ştireanu, amandoua având un caracter foarte puternic (după cum veţi observa şi singuri). Ca să vă faceţi o primă idee despre carte, iată tagline-ul de pe copertă: „Anastassia Marinescu este asasin profesionist, Ioalanda Ştireanu este ofiţer de poliţie. Ce se va întâmpla dacă se întâlnesc?” Iar răspunsul vi-l dau eu: o nebunie! La modul cât se poate de serios.

Dacă numele celui de-al doilea personaj v-a sunat cunoscut, este de înţeles, având în vedere că Lala Ştireanu este şi personajul principal al cărţilor INDICII ANATOMICE şi PARFUMUL VĂDUVEI NEGRE, ambele apărute sub sigla editurii Tritonic.

Revenind la cartea de faţă, aceasta începe tare (la propriu – „Alerg. Glonţul aproape m-a nimerit. A trecut la un milimetru de urechea mea stângă.”) şi se termină tot tare. Romanul debutează cu o urmărire, cea fugărită fiind nimeni alta decât Anastassia. Dacă nu veţi înţelege prea multe din primele pagini, atunci o să-mi împărtăşiţi problema. Oricum, lucrurile se clarifică pe parcurs.

Ritmul e alert şi te ţine prins de carte iar acţiunea este cât se poate de complexă. Poate prea complexă! Asta ar fi cam singura problemă a acestui roman. Are atâtea răsturnări de situaţie şi întâmplari cu „chichiţe” că la un moment dat trebuie să citeşti unele parţi de două ori pentru a pricepe cum trebuie. În rest, numai de bine.

Un alt lucru laudabil ar fi zona pe care se „întinde” acţiunea. Multe, multe locaţii şi surprinzător de bine descrise, chiar dacă uneori am avut impresia că detaliile se îngrămădesc doar pentru a spori caracterul realist al scrierii.

Ca să fiu sincer, am avut câteva reţineri în a recenza această carte, atât înainte, cât şi după citirea ei. Înainte îmi spuneam că e foarte mare şi nu voi avea timp să o citesc, căci vor interveni alte lecturi mai… prioritare (nu a fost cazul, având în vedere că în mai puţin de trei zile am devorat cartea!), iar după am avut îndoieli că voi putea apela  la modul meu clasic de a scrie o recenzie: adică să povestesc o parte din carte şi să-l las pe cititor să descopere restul. Si am avut dreptate. Actiunea e prea complicata pentru a fi povestită. Dacă ar fi să descriu cartea în câteva cuvinte (într-un mod total insuficient) ar fi o urmărire continuă (atât la propriu, cât şi la figurat).

Oricum, vă las pe voi să descoperiţi ce ascunde cartea celor două autoare. Lectură plăcută!

Titlul românesc: Sărutul morţii

Autori: Oana Stoica-Mujea şi Andra Pavel

Editura: Tritonic