Cartea lui Hailey este primul roman poliţist pe care îl citesc vara aceasta şi a venit ca o surpriză plăcută şi neaşteptată. Auzisem de autor, deşi nu citisem niciodată ceva scris de el, aşa că achiziţionarea volumului nu a fost chiar o decizie grea. Acum, de ce a fost o surpriza neaşteptată? Pentru că a fost un roman poliţist cu tentă de thriller religios. Deşi citisem sinopsisul înainte şi acolo se menţiona un preot, nu mă aşteptam la un criminal obsedat de a fi mâna dreaptă a lui Dumnezeu.
Dar s-o luăm cu începutul. Romanul spune povestea lui Malcolm Ainslie, fost preot, acum detectiv în cadrul poliţiei din Miami, care se confruntă cu o ameninţare teribilă: un ucigaş religios fanatic, denumit “Animalul”, datorită cruzimii de care dă dovada, ce îşi desăvârşeşte crimele prin diferite simboluri care aduc aminte de Cartea Revelaţiei.
În cele din urmă ucigaşul este prins, însă capturarea lui devine cât de curând doar începutul problemelor pentru detectivul din Miami. Acesta îl arestează pe ucigaş doar pentru a afla mai târziu că el nu este responsabil de toate crimele comise.
Deşi la început are îndoieli cu privire la veridicitatea confesiunii lui Elroy Doil (acesta fiind adevăratul nume al criminalului), Malcolm descoperă în cele din urmă (lucru datorat şi cunoştinţelor sale religioase) că una dintre morţi, cea a unui consilier public, nu se încadrează în tiparele asasinatelor de până atunci.
Şi de aici începe urmărirea celui de-al doilea “tip rău”, un imitator care se dovedeşte la fel de greu de prins ca şi cel pe care-l copiază.
În ceea ce priveste stilul de scriere al lui Arthur Hailey, pot spune doar că este curgător, păstrând ritmul alert al romanelor poliţiste moderne, dar având şi câteva trăsături clasice. În unele momente îmi aminteam de cărţile unui alt Arthur, Sir Arthur Conan Doyle, lucru care m-a bucurat într-o oarecare măsură.
O altă calitatea este capacitatea autorului de a te ţine legat de carte, în special când este vorba de o scriere de dimensiuni considerabile (peste şapte sute de pagini). Consider că o persoana citeşte şi este impresionată de o anumită carte pentru că o înţelege, pentru că la problemele prezentate, oricât de complicate şi pline de chichiţe ar fi, se găseşte până la urmă o cale de rezolvare eficientă şi inteligentă, chiar dacă nu simplă. Şi cred că Hailey a reuşit asta cu brio.
Per total – o lectură solidă!
Titlul românesc: Detectivul
Titlul original: Detective
Autor: Arthur Hailey
Editura românească: Nemira
Traducător: Silviu Genescu
Nota dată de mine: 7/10