Da. Uite in sfarsit o recenzie la o carte care nu ma asteptam sa-mi placa prea tare. Si asta dintr-un singur motiv: a fost introdusa in bibliografia obligatorie. Dar se pare ca m-am inselat. A, si multumesc Silvanei pentru recomandare. De fapt, fara laudele ei despre QUO VADIS probabil ca nici nu as fi pus mana pe carte!
Povestea se desfăsoara la Roma, in timpul imparatului roman Nero. Si cred ca acesta a fost unul dintre motivele pentru care mi-a placut atat de mult aceasta carte. Nero este un personaj de-a dreptul fascinant. Un bufon al multimii! Paine si circ! Renumita zicala care conducea cu adevarat poporul roman.
Dar QUO VADIS nu spunea povestea lui Nero – nu in principal -, ci pe cea a lui Vinicius, un patrician sus pus, şi a Ligiei, fiica unui rege ligian, capturata si data unei familii bogate din Roma, dar care a crescut-o ca pe propria lor fiica. Dar mai este un element, care face totul sa se invarta. Aparitia si extinderea tot mai rapida a crestinismului in capitala imperiului lumii. Iar Ligia a fost crescuta de mama ei adoptiva, Pomponia Grecina, tocmai in acest spirit. Si cam pe asta se bazeaza intriga cartii. Dragostea dintr-un ostas roman si o crestina, intr-o vreme cand sangeroasele jocuri ale lui Nero aveau ca principali „actori” adeptii noii religii.
Romanul contine atat scene care prezinta viata tumultoasa si extravaganta a inaltei societati romane, cat si acte pline de violente, la care iau parte cei condamnati de imparat. La un anumit nivel, romanul devine chiar emotionant, dar nu va faceti griji, actiunea e cat se poate de alerta. Un adevarat deliciu!
Si poate cea mai impresionanta imagine e cea a incendierii Romei, a haosului creat de Nero doar pentru a dobandi insporatia necesara pentru a-şi compune „minunatele” cantece.
Printre altele, QUO VADIS a primit si Premiul Nobel pentru Literatura. De obicei nu pun prea mare pret pe asta, pentru ca am mai citit carti carora li s-a acordat aceasta distinctie si au fost cat se poate de neatragatoare, dar aceasta chiar a meritat!
Deci, spor la citit!
Titlul original: Quo Vadis
Titlul românesc: Quo Vadis
Autor: Henryk Sienkiewicz
Editura romaneasca: Garamond
Traducator: Stan Velea
Nota data de mine: + + + + si 3/4 (din 5)
A, si apropo de asta, as vrea sa-i cer scuze OANEI daca am ofensat-o cumva. Nu de alta, dar cunosc o persoana (ghiciti cine :)) care considera asemanarea stilului sau cu cel al lui TOLKIEN o jignire… si eu care incerc sa obtin modul acela de a scrie de aproape doi ani! Oricum, am deviat de la subiect…
Dar hai sa n-o mai lungim atat si sa trecem la subiect. Desi mi-a trebuit de patru ori mai mult timp decat in mod obisnuit pentru lecturare, pot spune fara nicio urma de indoiala ca SECRETUL CASTELULUI CANT a meritat! Este un roman memorabil, amuzant si serios, plin de actiune si viu colorat printr-o descriere ireprosabila, pentru copii si adulti deopotriva.
In cazul in care veti citi aceasta carte (pentru numele Lui Dumnezeu, cititi-o, e fenomenala!) veti afla povestea Makedde Vanderwall, o femeie „frumoasa, nemaritata, model international si studenta la psihologie judiciara”. Totul incepe cand Mak este chemata in Australia la o sesiune fotografica. Aici ar fi trebuit sa se intalneasca cu Catherine, cea mai buna prietena a ei… si o inalneste intr-un fel… sfartecata in niste tufisuri din apropierea locului unde avea loc sesiunea foto.
Book's Kingdom 